Promovare afaceri, știri din business și comunicate de presă

Proiectul de lege prin care proprietarii sunt obligati sa scoata bani din buzunar pentru reabilitarea fatadelor cladirilor in care locuiesc va intra peste cateva zile in sedinta de Guvern pentru aprobare, desi inca sunt multe intrebari la care nu s-a primit raspuns.

Una dintre probleme este situatia cladirilor de patrimoniu retrocedate proprietarilor de drept. In majoritatea cazurilor, lucrarile de reabilitare, consolidare sau restaurare ale acestor imobile sunt complexe si costisitoare, proprietarii fiind in imposibilitatea de a suporta aceste costuri. De 20 de ani, unele cladiri de patrimoniu sunt lasate in paragina de proprietari din motive financiare, de cele mai multe ori, sau din diverse alte interese legate de afaceri cu terenuri sau avize de demolare.

In cazul in care vor incerca sa respecte legea in anumite limite, pentru a eluda anumite costuri care pot fi exorbitante, proprietarii cladirilor de patrimoniu ar putea opta pentru lucrari efectuate cu materiale de slaba calitate, ajungandu-se la reabilitari superficiale. Selectia in acest sens ar trebui sa se faca in etapa obtinerii autorizatiei de construire, care, in cazul cladirilor de patrimoniu implica mai multe autoritati, nu doar primaria.

O alta situatie, frecventa in Bucuresti, este cea a cladirilor care inca sunt ale municipalitatii si care, fie nu au fost restituite proprietarilor, fie sunt in litigiu. Problema este cine va investi in acestea, in conditiile in care, in ultimii 50 de ani, statul nu a bagat niciun ban in ele. Alte aspecte semnalate in timpul dezbaterii publice a acestui proiect a fost legat de viabilitatea termenului de sase luni prevazut pentru lucrarile de reabilitare, in conditiile in care doar obtinerea autorizatiei de construire, chiar si in regim de urgenta, dureaza cateva luni.

Totodata, proiectul exclude de la obligativitatea lucrarilor de reabilitare cladirile cu risc seismic ridicat, adica pe cele incadrate in clasa I de risc seismic. Totusi, marea parte a cladirilor inregistrate in clasa a II-a de risc seismic se afla intr-un stadiu atat de avansat de degradare, incat ar impune incadrarea in prima clasa de risc, fapt recunoscut, de exemplu, si de primarul sectorului 1, Andrei Chiliman. De altfel, inca de la initierea de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a acestui proiect de lege, acesta a semnalat ca actul normativ a plecat de la ipoteze gresite, in conditiile in care cladirile ar trebui intai consolidate si abia apoi, cosmetizate, pentru indeplinirea cerintelor de ordin estetic, invocate de ministrul Elena Udrea.

In cadrul dezbaterilor publice s-a mai sustinut ca instituirea posibilitatii autoritatii locale de a recurge la executare silita pentru recuperarea investitiei, in cazul in care ea va fi cea care va suporta costurile, este o prevedere extrema si contradictorie deoarece nu poti executa silit ceva ce nu poti plati. In plus s-a pus problema incalcarii dreptului de proprietate, in conditiile in care proprietarii nu pot fi obligati sa faca renovari sau orice alte lucrari, contra vointei lor.

Care va fi proportionalitatea contributiei statului la aceste lucrari in conditiile in care proiectul se limiteaza la formularile „in functie de bugetul alocat anual pentru astfel de lucrari" sau „statul poate contribui" este insa principala problema care ar trebui clarificata. Aceste precizari ar necesita o corelare cu niste limite sau plafoane ale nivelului veniturilor proprietarilor, altele decat cele privind salariul mediu net pe membru de familie). In lipsa clarificarilor, actul normativ ar putea fi atacat ca abuziv cu atat mai mult cu cat sanctiunea proprietarului care nu poate achita aceste lucrari, ceea ce se traduce cu incalcarea legii, ar putea ajunge chiar la inchisoare.

Ce spune proiectul de lege

Legea obliga persoane fizice, companii, autoritati sau institutii publice, proprietari de cladiri care pun in pericol siguranta populatiei sau afecteaza calitatea spatiilor publice urbane, sa ia masuri de realizare a lucrarilor de interventie din proprie initiativa sau in baza notificarilor emise de primarii, conform proiectului initiat de Ministerul Dezvoltarii.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a elabora, organiza, monitoriza si controla realizarea unor programe multianuale privind cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor prin reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei acestora, in concordanta cu planurile de urbanism si regulamentele locale aferente, aprobate in conditiile legii. Vor fi exceptate de la aplicarea acestei legi cladirile expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, cele incluse in programe de reabilitare termica sau monumentele istorice.

Proiectul stabileste lucrarile de interventie, etapele, termenele si modul de finantare a lucrarilor, obligatiile si raspunderile autoritatilor administratiei publice locale si ale detinatorilor cladirilor, precum si sanctiunile aplicabile pentru neindeplinirea/indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor care le revin. Lucrarile de reabilitare vizeaza, printre altele, refacerea zidariilor, peretilor exteriori, acoperisului, tamplariei exterioare, aplicarea de tencuieli, eliminarea igrasiei sau demontarea instalatiilor si echipamentelor montate aparent pe fatade.

Termenul general pentru executarea lucrarilor este de 12 luni de la data primirii notificarii si poate fi majorat cu cel mult sase luni. "Daca lucrarile de interventie necesare nu au fost executate, sau au fost incepute dar nefinalizate, in termenele notificate, precum si in situatia in care detinatorii notificati refuza executarea lucrarilor de interventie in conditiile si la termenele notificate, primarul poate solicita consiliului local aprobarea executarii de catre autoritatea administratiei publice locale a lucrarilor de interventie, in numele si pe cheltuiala detinatorilor notificati, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetul local, cu conditia constituirii dreptului de creanta si a recuperarii cheltuielilor de la detinatorii notificati", se arata in proiect. Daca detinatorul notificat nu permite accesul la cladirea supusa lucrarilor de interventie, primarul pune in aplicare hotararea consiliului local cu autorizarea instantei judecatoresti.

Finantarea proiectarii si executarii lucrarilor se asigura, pe cheltuiala proprie, de catre detinatorii cladirilor, dar si de la bugetul local, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie. In cazul in care proiectele primesc finantare de la buget, autoritatile administratiei publice locale someaza in scris, cu confirmare de primire, pe detinatorii notificati, sa restituie sumele respective.

Somatia constituie titlu executoriu, iar sumele datorate se recupereaza de catre autoritatile administratiei publice locale de la detinatorii somati, prin plata voluntara sau deducere, in conditiile legii, ori, in caz contrar, prin executare silita in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor care revin detinatorilor notificati cu privire la realizarea lucrarilor se constata de catre organul cu atributii de control al autoritatii administratiei publice locale, la expirarea termenului comunicat detinatorului.

Astfel, in cazul in care primariile nu inventariaza cladirile care necesita reabilitari, nu stabilesc zonele de actiune prioritara si nu elaboreaza regulamentele de interventie, pot primi sanctiuni cuprinse intre 10.000 lei si 15.000 lei. Pe de alta parte, proprietarii care nu isi dau acordul pentru masurile notificate, nu asigura sursa de finantare necesara si nu contracteaza lucrarile de proiectare si executie sunt pasibili de amenzi cuprinse intre 5.000 lei si 10.000 lei. Totodata, proprietarii care nu organizeaza receptia la terminarea lucrarilor si pe cea finala, la sfarsitul perioadei de garantie de cinci ani, sau nu completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentele aferente lucrarilor executate, sunt sanctionabili cu 2.000 - 5.000 lei.

In cazul in care prin neindeplinirea obligatiilor se ajunge la situatia in care sa fie vatamate grav sau chiar ucise din culpa persoane, fapta constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale. 

"Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele cu atributii de control ale primariilor municipiilor, oraselor si municipiului Bucuresti, precum si, dupa caz, ale consiliilor judetene sau ale comunelor, in cazul detinatorilor de constructii notificati, respectiv de catre prefecti, in cazul autoritatilor administratiei publice locale", se arata in proiect.

Pentru lucrarile de interventie prevazute in aceasta lege, prin derogare de la prevederile legale in vigoare, detinatorii notificati beneficiaza de urmatoarele facilitati: scutirea de la virarea cotei de 0,7% si cotei de 0,1% dupa caz, catre Inspectoratul de Stat in Constructii, precum si a cotei de 0,5% catre Casa Sociala a Constructorului, din cheltuielile cu lucrarile de interventie; recuperarea, in conditiile legii, a unui procent de 50% din valoarea taxei pe valoarea adaugata aplicata asupra pretului materialelor de constructii puse in opera si respectiv asupra manoperei aferente executarii lucrarilor de interventie; scutirea de la plata impozitului pe cladiri, datorat pentru o perioada de cinci ani consecutivi, cu incepere din anul fiscal in care a fost efectuata receptia la terminarea lucrarilor.

"Lucrarile de interventie asupra anvelopei cladirilor, pe langa actiunea benefica de eliminare a pericolului public pe care il prezinta riscul de prabusire a unor elemente constructive ori ornamentale degradate, «asaneaza» urbanistic, estetic si functional zona, creaza puncte de interes local pentru comunitate si polarizeaza activitatile si serviciile de interes public", noteaza autorii proiectului, in nota de fundamentare.

Echipa Promoafaceri.com

Foto: bihon.ro