Promovare afaceri, știri din business și comunicate de presă

In 2010 vor fi consolidate, la nivel national, zece cladiri cu risc seismic ridicat, iar in 2011, alte 16. Numarul este infim in raport cu situatia existenta pe piata, sute de cladiri putand fi serios avariate in urma unui cutremur mai serios.

Hotararea Guvernului pentru aprobarea programului de actiuni pe 2010 privind proiectarea si executia lucrarilor de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat a fost publicata, in 5 martie, in Monitorul Oficial.

Potrivit programului, in 2010 vor fi consolidate zece cladiri cu etaj, incadrate la categoria celor cu risc seismic ridicat si care prezinta, astfel, pericol public. Dintre cele zece cladiri, cinci sunt din Bucuresti, cate una din Ploiesti, Sfantu Gheorghe si Harsova, iar doua din Cernavoda.

Dintre cele 16 cladiri care s-ar putea prabusi in urma unui cutremur major, zece sunt din Bucuresti, trei in Negresti (judetul Vaslui), doua in Tulcea si una din Roman. In 2009, prin programul de consolidare a blocurilor incadrate in clasa I de risc seismic si care reprezinta un pericol public au fost incluse 47 cladiri, cele mai multe din Bucuresti, suma alocata lucrarilor de consolidare ridicandu-se la 10 milioane lei.

Numai in Capitala pe lista imobilelor inscrise la gradul I de risc seismic se afla 318 imobile. Municipalitatea sustinea, in 2009, ca principala problema pentru neconsolidarea acestor cladiri este aceea ca nu se poate ajunge la un acord cu proprietarii acestora, din cauza procedurii.

Astfel, pentru inceperea lucrarilor de reabilitare, proprietarii trebuie sa aduca municipalitatii dosarul cu actele de proprietate ale casei, cele cadastrale, pentru incheierea unei conventii civile intre autoritatile municipale si proprietar. Dupa semnarea conventiei civile cu fiecare proprietar din imobil, municipalitatea poate organiza licitatia.

Un alt motiv pentru care proprietari imobilelor refuza sa incheie conventia civila pentru reabilitarea apartamentului este si acela ca, in urma executarii lucrarilor de consolidare, proprietarul trebuie sa plateasca in mod esalonat, timp de 25 de ani, o parte din valoarea lucrarilor de reabilitare, care este cuprinsa in jurul valorii minime de 2.000 de euro, in timp ce valoarea maxima poate ajunge la suma de 8.000 de euro, valoare pentru care se instituie o ipoteca asupra casei, explica Primaria Capitalei, in 2009.

In cazul in care, pana la plata contravalorii acestei sume, proprietarul doreste sa vanda locuinta, aceasta ipoteca trebuie preluata de viitorul proprietar al casei, ceea ce ingreuneaza procedura de vanzare a unui imobi, acesta fiind un alt motiv pentru care proprietarii sunt reticenti in a-si da acordul pentru reabilitarea cladirii.

Echipa Promoafaceri