Promovare afaceri, știri din business și comunicate de presă

Utilizarea pesticidelor chimice în agricultura europeană are un impact semnificativ asupra sănătății umane și a mediului. Pesticidele chimice sunt folosite pentru a menține randamentul culturilor, dar poluează apa, solul și aerul, contribuind la pierderea biodiversității și la rezistența dăunătorilor. Acestea pot cauza și boli cronice precum cancerul și bolile cardiace, respiratorii și neurologice.

În perioada 2011-2020, vânzările de pesticide în UE-27 au rămas stabile, la aproximativ 350.000 de tone pe an. În 2020, unul sau mai multe pesticide au fost detectate peste pragurile de îngrijorare în 22% din toate site-urile de monitorizare din râuri și lacuri din Europa. Studii recente au arătat că 84% dintre participanții la un sondaj realizat în cinci țări europene aveau cel puțin două pesticide în organism, cu niveluri mai mari la copii decât la adulți.

Strategia de la fermă la furculiță a UE vizează reducerea dependenței de pesticide chimice prin stabilirea unor obiective de reducere a utilizării și riscului acestora cu 50% până în 2030. Aceasta include și promovarea agriculturii ecologice pe cel puțin 25% din terenurile agricole ale UE. Alternativa la pesticidele chimice este trecerea la modele de agricultură sustenabile, cum ar fi agroecologia. Acest tip de agricultură se bazează pe principii ecologice și promovează biodiversitatea, limitând utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice.

În prezent, datele privind utilizarea pesticidelor nu sunt disponibile la nivelul UE, dar vor fi colectate obligatoriu începând cu 2028. Până atunci, eforturi semnificative sunt necesare pentru a atinge obiectivele stabilite în strategia de la fermă la furculiță. Autorizarea pesticidelor și evaluarea riscurilor în UE implică aprobarea substanțelor active în produsele de protecție a plantelor și biocide. Cu toate acestea, limitările privind metodele de testare, disponibilitatea datelor și comunicarea efectelor adverse ale pesticidelor aprobate pot duce la recunoașterea acestor efecte doar după mulți ani.

Paradigma actuală de evaluare a riscurilor este fragmentată și nu reușește să surprindă expunerea cumulativă și combinată la pesticide și impactul asupra sănătății umane și a ecosistemelor. În acest sens, este esențială o abordare integrată și bazată pe dovezi pentru a evalua impactul pesticidelor chimice asupra sănătății asta a determinat creșterea interesului pentru evaluări holistice, care să ia în considerare toate căile și sursele de expunere, precum și sinergiile între substanțe. Există, de asemenea, un interes în creștere pentru dezvoltarea unor metode de evaluare a riscurilor mai preventive și bazate pe precauție, care să abordeze lipsa de date și incertitudinile.

Bune practici pentru reducerea utilizării și riscului pesticidelor chimice în Europa

Există o serie de abordări care pot contribui la reducerea utilizării și riscului pesticidelor chimice în Europa, inclusiv:

1. Promovarea agriculturii ecologice și agroecologiei: agricultura ecologică și agroecologia se bazează pe principii precum diversificarea culturilor și utilizarea controlului biologic al dăunătorilor, ceea ce poate reduce dependența de pesticide chimice. În plus, adoptarea unor practici agroecologice poate contribui la creșterea biodiversității și la îmbunătățirea sănătății solului.

2. Implementarea unor politici și reglementări mai stricte: revizuirea directivelor și regulamentelor privind utilizarea durabilă a pesticidelor și autorizarea acestora poate contribui la reducerea riscurilor asociate cu utilizarea pesticidelor chimice. În plus, dezvoltarea și implementarea unor politici de reducere a utilizării pesticidelor în spațiile publice și non-agricole poate ajuta la minimizarea expunerii populației.

3. Sprijinirea cercetării și inovării: investițiile în cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii și tehnologiilor agricole pot contribui la identificarea și implementarea unor soluții alternative la pesticidele chimice. Aceste soluții pot include utilizarea controlului biologic al dăunătorilor, dezvoltarea de soiuri de plante rezistente la boli și dăunători sau aplicarea de tehnologii digitale pentru monitorizarea și gestionarea dăunătorilor în timp real.

4. Educația și conștientizarea: informarea fermierilor și a publicului larg despre riscurile asociate cu utilizarea pesticidelor chimice și despre alternativele disponibile poate contribui la schimbarea practicilor și la reducerea dependenței de pesticide. Acest lucru poate fi realizat prin campanii de informare, programe de formare și promovarea unor rețele de cunoaștere în care fermierii pot învăța unii de la alții.

5. Monitorizarea și raportarea: colectarea și analiza sistematică a datelor privind utilizarea pesticidelor și efectele lor asupra mediului și sănătății umane poate ajuta la identificarea problemelor și la dezvoltarea unor politici eficiente pentru reducerea riscurilor. Acest lucru include monitorizarea reziduurilor de pesticide în produsele alimentare și în mediul înconjurător, precum și raportarea incidentelor de intoxicare cu pesticide.

6. Promovarea cooperării internaționale: cooperarea între țările europene și internaționale poate sprijini schimbul de informații și de bune practici în gestionarea pesticidelor. Acest lucru poate include participarea la inițiative globale, cum ar fi Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POP) sau colaborarea cu organizații precum Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

7. Stimularea pieței pentru produsele agroecologice și biologice: creșterea cererii pentru produsele agroecologice și biologice poate încuraja fermierii să adopte practici de gestionare durabilă a dăunătorilor și să reducă utilizarea pesticidelor chimice. Acest lucru poate fi realizat prin promovarea etichetării și a sistemelor de certificare, precum și prin dezvoltarea unor politici de achiziții publice verzi care să favorizeze produsele provenite din agricultura ecologică.

Pesticidele în apă și sol pot afecta semnificativ ecosistemele și biodiversitatea. În 2020, în Europa, 22% din siturile de monitorizare a apelor de suprafață au depășit limitele de calitate pentru pesticide. De asemenea, între 2013 și 2020, 4-11% din siturile de monitorizare a apelor subterane au înregistrat depășiri.

Cele mai frecvente pesticide depășite în 2020 au fost imidaclopridul și metolaclorul, iar în apele subterane, atrazina și metaboliții săi. Studiile arată că 83% din probele de sol vegetal conțin reziduuri de pesticide, iar 58% conțin amestecuri de două sau mai multe pesticide. Expunerea la pesticide duce la efecte directe și indirecte asupra biodiversității și contribuie la scăderea populațiilor de insecte, păsări, lilieci, râme, plante acvatice, pești și amfibieni. Declinul insectelor afectează în mod indirect păsările care se hrănesc cu ele. Există o legătură între pesticide și declinul polenizatorilor, ceea ce poate afecta securitatea alimentară și nutriția umană. Pierderea polenizatorilor poate duce la o reducere a aportului de fructe, legume și nuci, crescând riscul de boli netransmisibile, cum ar fi accidentul vascular cerebral, bolile cardiovasculare și cancerul.

Impactul pesticidelor asupra sănătății umane

Pesticidele pot afecta sănătatea umană prin expunere alimentară, profesională sau prin locuirea în apropierea zonelor unde sunt aplicate. Reziduurile de pesticide de pe alimente, precum fructe, legume și produse de origine animală, reprezintă principala sursă de expunere. În plus, pesticidele pot contamina apa potabilă, iar concentrațiile pot crește în aer în perioadele de pulverizare.

În ciuda faptului că expunerea la pesticide individuale este puțin probabil să prezinte un risc pentru sănătatea consumatorilor, amestecurile de pesticide pot provoca efecte nocive. Acestea includ boli cronice precum diferite tipuri de cancer, tulburări neurologice, boli cardiovasculare, întârzieri de dezvoltare la copii, afectarea capacității de reproducere și a infertilității, tulburări cognitive și afectarea sănătății respiratorii.

Grupuri vulnerabile, precum femeile însărcinate și care alăptează, copiii și persoanele în vârstă, sunt deosebit de susceptibile la efectele nocive ale pesticidelor. Expunerea timpurie la pesticidele organofosfate a fost asociată cu deficite cognitive, comportamentale și tulburări de neurodezvoltare, precum și simptome respiratorii, cum ar fi astmul.

Reducerea consumului de pesticide și a riscurilor

Pentru a atinge obiectivele strategiei de la fermă la furculiță, este necesară îmbunătățirea procedurilor de evaluare a riscurilor, dezvoltarea unor metodologii mai integrate, luarea în considerare a expunerii combinată la amestecuri de substanțe chimice și accelerarea dezvoltării metodelor de testare pentru toxicitatea pesticidelor. În plus, este esențială îmbunătățirea informațiilor la nivelul UE privind utilizarea pesticidelor, inclusiv necesitatea unei supravegheri mai sistematice post-comercializare, consolidarea colectării de date la nivel de fermă și extinderea biomonitorizării umane și a monitorizării mediului.

Pentru a proteja sănătatea umană și a reduce impactul pesticidelor asupra mediului, este necesară o abordare integrată și precaută în ceea ce privește evaluarea riscurilor, utilizarea și monitorizarea pesticidelor. În același timp, este esențial să se ia în considerare vulnerabilitățile specifice ale anumitor grupuri și să se dezvolte strategii eficiente pentru reducerea expunerii la pesticide și a riscurilor asociate. Reducerea utilizării pesticidelor și a riscurilor asociate este abordată prin propunerea de regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și noua politică agricolă comună (PAC). Obiectivele naționale obligatorii și managementul integrat al dăunătorilor (IPM) sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de la fermă la furculiță, dar aplicarea acestora de către statele membre este inegală.

Pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a gestiona riscurile, trebuie să furnizăm instruire și informații utilizatorilor profesioniști, să promovăm tranziția către agricultura ecologică și de precizie, să sprijinim implementarea IPM și să taxăm pesticidele periculoase. Noul PAC poate ajuta prin stabilirea de cerințe obligatorii pentru rotația culturilor, susținând zonele neproductive și caracteristicile terenurilor arabile pentru biodiversitate. În prezent, 26% din terenurile agricole din UE beneficiază de sprijin pentru reducerea pesticidelor și riscurilor prin IPM sau managementul pesticidelor.

Pentru a proteja sănătatea umană și ecosistemele, ar trebui să restricționăm sau să interzicem utilizarea pesticidelor în spațiile publice, zonele de captare a apei potabile și, pe cât posibil, zonele ecologic sensibile. Regulamentul propus și planurile strategice PAC ale statelor membre includ astfel de restricții de utilizare, precum și benzi tampon în jurul zonelor sensibile. Inițiativa „Pesticide Free Towns" ilustrează popularitatea acestor măsuri la nivel național și subnațional.

Reducerea pesticidelor chimice în Europa ar putea avea un impact negativ asupra randamentelor și exporturilor pe termen scurt și mediu, însă nu se iau în considerare beneficiile pe termen lung ale altor politici din cadrul Pactului Verde European. În plus, cercetarea și inovarea UE ar putea crește accesul la alternative la pesticidele sintetice, precum biopesticidele și plantele obținute prin tehnici genomice.

Aprovizionarea cu alimente nu este în pericol în UE, dar utilizarea excesivă a pesticidelor ar putea afecta negativ securitatea alimentară pe termen mediu și lung. Alternativa la pesticidele chimice este promovarea agroecologiei, culturilor intercalate, managementului conservării solului și diversificării culturilor, care au beneficii pentru biodiversitate, calitatea solului și productivitatea agricolă. Aceste practici, alături de politici ambițioase, ne-ar putea ajuta să realizăm o agricultură fără pesticide chimice în Europa.

Echipa PromoAfaceri

Foto: europa.eu