![]() |
ARTICOLE |
|
Ziarele, internetul, site-urile de informatii, televiziunile de stiri abunda in informatii „pe surse". Pe unii ii enerveaza, pe altii nu, dar probabil ca fiecare se intreaba cum se obtin informatiile „pe surse".
Exprimarea ad litteram ar putea parea ciudata, avand in vedere ca toate stirile au la baza informatii obtinute de la surse, persoane abilitate sa comunice sau care au cunostinta in mod direct despre un anumit fapt sau eveniment petrecut si pot oferi detalii despre acesta.
Dincolo de discutiile numeroase care ar putea fi purtate despre natura expresiei „pe surse" cum ca ar fi absurda, ca este o formula de jargon jurnalistic, ca are o forma gramaticala incorecta prin folosirea prepozitiei „pe", trebuie retinut ca informatiile obtinute astfel sunt furnizate de persoane care doresc sa-si pastreze anonimatul.
De ce ar dori insa aceste persoane sa nu fie asociat numele lor cu evenimentul respectiv?
In primul rand trebuie lamurit faptul ca pastrarea anonimatului nu echivaleaza cu lipsa de asumare a furnizarii unei informatii sau cu lipsa de veridicitate a acesteia.
In practica jurnalistica, expresia s-a incetatenit atunci cand o informatie este transmisa de o alta persoana decat cea care este abilitata sa comunice cu presa, respectiv responsabilul cu relatiile publice si comunicarea. Motivele in acest caz pot fi diverse: jurnalistul nu a putut sa-l contacteze pe purtatorul de cuvant, are nevoie de o confirmare rapida a unei informatii si nu poate astepta punctul de vedere oficial transmis prin purtatorul de cuvant sau, pur si simplu, acesta din urma nu poate sa-i dea un raspuns jurnalistului la intrebarea adresata.
Sunt situatii in care informatiile oferite prin biroul de presa sunt insuficiente, poate mult mai putine decat cele care se cer a fi verificate.
Sunt si alte situatii in care jurnalistul cunoaste de o perioada mai lunga de timp o persoana credibila din cadrul unei institutii, care ii poate da informatia dar care nu doreste sa se stie ca ea este furnizorul acesteia. De cele mai multe ori, informatia „pe surse" preceda un punct de vedere oficial. Practica arata ca o stire pe surse va trebui intarita printr-o alta in baza punctului de vedere oficial, tocmai pentru a conferi inca un plus de credibilitate in fata opiniei publice.
Sa nu uitam ca in ultima perioada, cel putin, informatiile economice si sociale de interes major - cum sunt cele legate de impozitul forfetar, de disponibilizarile din sistem - ajung in presa „pe surse". Fie ca este vorba de documente publice, intrate in posesia unei persoane care cunoaste in mod direct respectivele probleme, fie ca este vorba despre declaratii ale unui participant la discutiile in care au fost abordate acestea, cel putin in prima faza, ele ajung in presa „pe surse".
De cele mai multe ori, aceste stiri dau nastere unui sir de dezbateri si de reactii, iar participantii la acestea, de cele mai multe ori, prin faptul ca au un punct de vedere, confirma veridicitatea informatiilor.
Evident, este preferabil ca stirile „pe surse" sa fie cat mai putine, iar cele oficiale sa fie transmise rapid, clar si complet. Presa insa functioneaza pe principii de concurenta, comerciale, iar obtinerea cu intaietate a unor informatii este un scop determinant al muncii de jurnalist.
Nu in ultimul rand, trebuie subliniat un aspect, si anume ca orice informatie „pe surse" este transmisa pe criterii de incredere, de indelungata colaborare si de respect reciproc intre jurnalist si sursa pe care, in virtutea regulilor deontologice, trebuie sa o protejeze.
Echipa Promoafaceri
![]() |
ARTICOLE |
|